şi miturile persistă mă duc în centrul meu

ca să câştigi trebuie să participi la ceva
tot ce nu poate fi atins este de neînţeles
de pildă Dumnezeu
cerul
sau un artist genial a cărui lume pluteşte în eter
soarele, îl înţeleg perfect astăzi când
stau la 40 de grade şi îmi beau berea rece
fără să mă mai gândesc la
elevarea spirituală,
zborul de dragul zborului
şi la vreo idee sclipitoare
ce ar deschide un nou drum
şi tot ce nu înţeleg (grandomania asta)
nu te ating cuvintele mele
despre eroine leneşe
care nu mai vor să salveze lumea
vor să facă decât copii
merită să se nască în acest paradis în care
bărbaţii au fost făcuţi să se odihnească
cât timp femeile să dea cu mătura
bărbaţii au fost făcuţi să dea cu sapa
cât timp femeile să se rujeze
înaine
când oamenii se iubeau
uitau şi de sapă şi de mătură.
Acum muncesc pe rupte
şi îşi spun „i love you”
la telefon şi în vacanţe
Înainte lumea era mai odihnită şi mai lucidă
pentru că banii chiar creşteau în copac -
nu e decât cultură pop
când eşti mă faci să fiu anacronic
rupt de zeitgeist, de lume, de mine, de animale
de zgomotul de pretutindeni
îmi mângâi chi-ul
mă vindeci de subluxaţii
şi de sentimentul că n-am să mai fiu jovial
în lumea în care jucătorii sunt pescari
cei fără butoane momeală
unde sunt crime nu sunt multe idei
lipsa de imaginaţie duce la violenţă
departe de corp nu simt nici o durere
copilăria este un cântec de absenţă
ce te duce în esenţă
şi ai reţinut
totul se duce...
timpul se scurge.
(deducem că totul se scurge sau că se duce
tot ce nu poate fi atins este de neînţeles
Blocuri, copaci, weekend, sâmbătă, d'astea).