vineri, 1 noiembrie 2013

A fi sau a nu fi în sistem ? Aceasta este întrebarea...

          Dacă n-aş fi scris aş fi fost un criminal. E uimitor cum scrisul poate schimba vieţii, cum poate face dintr-un om mai rău unul mai bun. La fel de uimitor cum "scrisul bine" (aidoma sterotipurilor corpului frumos) poate acoperii nişte fapte de viaţă nu tocmai oneste şi demne de nişte suflete care scriu pentru suflet (cum ar fi aceşti securişti din timpul comunismului, băieţi de cartier şi ei). Acest lucru nu poate fi clasificat ca moral sau imoral ca în fond cine suntem noi să-i judecăm pe aceşti domni, (oricum, mare parte dintre artişti nu sunt întocmai uşă de biserică) dar vreau să spun că monopolul în artă este la fel de ilegal ca monopolul în afaceri. Să vorbim despre transperanţa uniunilor de artişti, UAP şi USR ? N-are nici o noimă, în fond, cei care ar trebui să facă legea, (poliţiştii artei) criticii de artă, respectiv, criticii literari sunt cam prieteni de pahar cu aceşti domni, cărora nu le contestăm nici un merit artistic. Dar am şi eu o întrebare, unde sunt tinerii critici ? Criticii care simt zeitgeist-ul şi iau parte la el, care istorisesc despre el ? Unde sunt tinerii critici cu mintea liberă şi spiritul proaspăt care ştiu că în meseria asta este ca în medicină, adică nu e ok să fii prieten cu "pacientul".

https://soundcloud.com/viku-zen/viku-molia

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu