Mă
bucur să vă întâlnesc domnule asflat Au căzut şi v-au atins
multe Mă bucur de paharul meu De vin şi
de cui Mă bucur de ospăţ Mă bucur Că
sunt Că trăiesc Că
pot să mă pipăi Că pot să respir Că
văd Că râd Că
plâng Că plouă şi câteodată plouă cu
soare Că iese curcubeul Şi ar fi multe de
spus Ne naştem şi ne bucurăm de noutăţi Care
ne distrează Şi ne face foarte bine să ne distrăm. Ne amintim că
trăim În rest uităm des Îmi place la
dumneavoastră domnule asfalt Că
deşi o mai daţi în gropi Noi ne ducem
adânc şi vă spunem poveşti şi dumneavoastră sunteţi raţional
şi lipsit de reacţie la cutremurele din noi Şi noi de pe o băncuţă
pe care tremurăm coregrafic Ne spunem unul
altuia tare: că liniştea se vede iarna Şi domnule asflat Subiecţii
sunt striviţi De orice vine spre noi fără
să ne fi dorit acel ceva Şi asta nu mi se pare deloc magic Magic
este atunci când din ceva rigid iese un lucru delicat Care
poate căpăta orice formă pe care şi-o doreşte Ca
aburii care mă cuprind când astup găurile cu degetele Şi se vede
o direcţie bună-rea Chiar dacă haotic
Plutesc şi dispar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu