Maşina din copacul vieţii (fragment)

Beau doar apă de la chiuvetă

şi sughit în continuu

beau apa în care plutesc morţii

s-au născut morţii

au trăit morţii

s-au spălat morţii

s-au pişat

m-am pişat şi eu

şi tot sughit.

Cineva să oprească nebunia asta

un copac

sigur, un copac ar putea

are inimă

trăieşte

putrezeşte

moare încet

dacă-l scoţi din pământ

şi totuşi nu-i scoţi şi inima

de ce ai face-o?

Ce ar mai fi aşa amuzant fără inimă

uite-l cum atinge

dar pe tine nu te atinge

bate vântul

el e vinovat că nu mă atinge

nu poate să facă nimic

e distractiv să laşi un copac să moară încet

opriţi nebunia asta

dă-l în pizda mă-sii pe tata care mi-a arătat cum se fute o mamă la şase ani

un cleptoman literar

cineva să oprească nebunia asta

se opreşte oricum

până la urmă

pe bune chiar se opreşte

ţi se ia şi inima şi gata

şi eşti pus în pământ fără inimă

acum creşti?

Nu că e distractiv?

Să nu-mi oferi totul

dă-mi cu porţia

dă-mi creanga ta

şi îţi voi da frânghia

dă-mi creanga ta prieten

şi mă voi dărui cu totul

voi fi toată a ta

numai trup lângă trunchi

numai trup fără suflet

numai beţe în roate

beţe şi pietre

beţe şi pietre şi prieteni

dă-mi creanga ta

şi îţi voi da inima

doar sinucide-te ar fi zis Pollock

doar nu e epoca ta

sunt doar fiarele strivite de tine

şi nu-mi dai o creangă să-ţi dau trupul?

Nu e epoca potrivită pentru asta

rabla aia e făcut bucăţi

nu valorează nimic

e o târfă fără nume

e goală

n-are istorie

n-are nimic

în afară de prieteni

mulţi prieteni

dar sunt plecaţi

ce faci să-i ţii aproape?

Ce faci pentru ei ca să te ia cu tine?

Dă-mi creanga ta prietene

şi îţi voi da şi frânghia şi trupul meu

e fără suflet

e gol

e uşor

trebuie să fie uşor

să închizi ochii fără să-i mai deschizi

trebuie să fie uşor să afli adevărul

dar ştii adevărul deja

n-am cui să-l spun

ai prieteni, ai mulţi prieteni

ce faci pentru ei să nu mai meargă şi să te asculte?

Totul le dau totul

tot timpul le-ai dat totul

şi acum le dau totul

dă-mi creanga ta, am nevoie de creanga ta să-mi agăţ trupul

şi să umblu goală pe aici

fără să-mi fie ruşine

o să fie distractiv

o să văd epoca potrivită

o să fie ceva

o rablă din altă epocă

şi o femeie din altă epocă

într-o cu totul şi cu totul altă epocă

să nu-mi spuneţi cum am făcut-o

vă spun eu

era dimineaţă.

Dă-mi creanga ta prietene şi îţi voi arăta calea

voi fi fructul tău copt şi stricat

vei fi hrana lor într-o cu totul şi cu totul altă epocă

n-o să mori şi nici eu n-o să mor

şi chiar dacă e de formă

e o formă vitală

dar scrisul nu e de formă

o să ne dezbrăcăm atât

şi o să facem mizerie

să cadă frunzele!

N-o să mă susţină

sunt grasă

e prietenul tău

o să-i dau totul

şi o să se rupă pentru tine

mă va acoperi cu palmele lui ca frunzele

cu timpul te vor respecta pentru că vei avea o vârstă

acum n-ai atunci nu vei avea parte de ajutor.