duminică, 4 ianuarie 2015

Origini în Jazz




JAZZ -
şi jazz-ul cântă …
Vorbesc cu tine mamă
şi nu mă ascultă nimeni.
Mă întorc în stomac ca să mă adapostesc
dar îmi plouă în cap cu resturi.
Mă întorc în pântec, în tine
mă întorc la origine, în transa unui copil singuratic.
Într-o auto-hipnoza unui mic geniu anonim…
Introvertit.
Sunt singur pe străzile negre de la ploaie
şi luminile lor sunt vise pentru mine…
Ma spăl cu jazz, şi jazzul îmi spală rănile
Mă întorc în tine mamă
ca să mă întreb
Cine mai sunt ?
şi de unde mai vin ?
şi încotro mă mai îndrept ?
Mister din mister în mister
e singurul cuvânt…
Mister e singurul cuvânt
ce mă îndeamna
a cunoaşte şi restul şi totul.
şi totul pare atât de misterios şi de necunoscut
sunt doar un copil psihedelic
asta sunt
cu droguri sau fără
aşa am fost, aşa sunt
și mâine nu știu ce voi fi
ca o umbră mă înec în necunoscut
am doar lumina ce-o port în ochii mei simpli
Doar abisul inconștientului & Miles Davis îmi mai spune că
viața e un mister, că viața e o minune
Ca o umbră mă înec în mine însumi
Sărbătorim inconștientul
Depravarea
Oamenii se aruncă de pe blocuri, de la înălțimi, de pe munți
că să se scalde în valurile misterioase ale abisului
și de vei găsi o lumină acolo în adâncurile sufletului tău
vei ști că exiști, că n-ai trăit degeaba
și de se va stinge
vei ști că ai fost un nimic
și nu-i nimic.
Ăștia de l-au citit pe Cioran
l-au citit degeaba, de fun, de fițe de Dorobanți
de șmecheri, degeaba
Dar tu, tu, da tu!
tot te vei lupta pentru existența ta
ca un boxer fără cap
un foc
măcar un foc trebuie să existe
măcar un foc, unul singur
pentru numele lui Dumnezeu.
Am obosit, dar nu mă mai resemnez,
am obosit până și să mă mai resemnez
am în mine doar speranța că încă mai trăiesc
că sunt viu, că sunt aici cu voi.
Cuvântul are inimă, îl simt cum se zbate ca un pește pe uscat
când vorbiți în van
îl simt cum se chinuie între pereții creierului
îl simt cum îmi urlă în piept, cum îmi aleargă prin piele
de mi se ridică tot părul în cap electrizant
flori, fiori, tremur, mă trec toate apele,
și trebuie să plec la drum
dar n-am mașină
dar n-am carnet
dar n-am nimic în afară de poezie
adică tot nimic.
E electrizant.
Poeții nu există
poeții sunt morți
și cei care mai sunt printre noi
mor oricum, mor acum.
Acum o fac.
Acum acum acum acum acum
da, chiar acum în fața voastră
în pizda măsii de orbi.
Nici cuvinte nu mai aveți la voi
nici cuvinte mari, nici cuvinte mici
nici cuvinte de uimire, de dragoste
de viață, moarte, de toate...
Nici maxime, nici axiome
nici sinonime, nici antonime
Nici să înjurați nu mai știți
Nimic...
Cuvintele voastre sunt nimic.
Voi ziceți
Ce idiot!
Eu zic
Ce geniu!
N-am nevoie de voi, de nimeni
sunt bolnav și singur
și mă mulțumesc cu ignoranța mea
cu cea mai bună prietenie a mea...
e singura...
e singura care îmi mai spune din când în când
Nu vezi tâmpitule cât ești de singur ? Chiar nu vezi ?
Orbule nu mai pune mâna pe mine, nu mă vezi ?
Orbule închide ochii să mai visezi
să te mai întorci măcar odată la origni
la focul ăla lăuntric
în mister, în valuri de nimic
să te îneci, să te scalzi
fița ta, jacuzzi
hotelul tău de 7 stele
patul tău de vise și mistere
Orbule tu ești...
poetul din mine
poetul din tine
poetul din fiecare...
Cine ești ?
Cine sunt...
De unde vii ?
de unde vin...
Și încotro te îndrepți ?
și încotro mă îndrept...
Îmi iau carnet, mașină model vechi
o pictez cum vreau eu
și mă urc la volan
plec la drum
pe urmele lui Jack Kerouac
plec în mister
în mine
plec și am să-i caut numele
în toate păsările pe care le-a văzut
în toți pomii, și în toate pădurile
în toate ciupercile halucinogene
în toată marijuana, mescalina și cocaina
și soarele și vara
și strada, și deșertul
și Marele Canion
și Munții Carpați
și toată natura
am să-i caut numele în tot ce-a văzut și ce n-a văzut
am să-i caut numele...
și dacă nu-l voi găsi
îmi voi tatua pe mâna dreaptă cu care îmi scriu numele
numele lui
și numele tuturor beatnicilor
și în numele tuturor beatnicilor
voi striga sunt originar din mine
solidar cu romanticii...
și în numele lor voi striga
Sigmud Freud
și în numele lor voi striga
Carl Gustav Jung
și în numele lor voi striga
William Burroughs
și în numele lor voi striga
Jack Kerouac
și în numele lor voi striga
Allen Ginsberg
și în numele lor voi striga
Tristan Tzara
și în numele lor voi striga
Constantin Brâncuși
și în numele lor voi striga
Marcel Duchamp
și în numele lor voi striga
Jackson Pollock
și în numele lor voi striga
Jimi Hendrix
și în numele lor voi striga
Jim Morrison
și în numele lor voi striga
Che Guevara
și în numele lor voi striga
Nichita Stănescu
și în numele lor voi striga
Ioana D’arc
și în numele lor voi striga
Janis Joplin
și în numele lor voi striga
Jean-Michel Basquiat
și în numele lor voi striga
Mircea Eliade
și în numele lor voi striga
Socrate
și în numele lor voi striga
Isus! Isus! Isus!
și în numele lor voi striga
Haideţi sus! Haideţi sus! Haideţi sus!
Beat Generation Reborn!
Căci la început am fost poet şi tot poet am să mor!
Căci la început am fost eu şi tot eu am să mor!
Căci la început am fost cuvânt şi tot cuvânt o să murim!
căci doar millioane de poveşti suntem
căci doar cu milioane de poveşti plouă
în sărbătoarea minţii
căci nu există poeţi
căci nu există oameni celebri
doar mituri şi plăceri
doar mituri pentru copii
entuziasm şi atât.
Şi dacă mai credem în ei cu entuziasm
trebuie să avem ce să le povestim
că mâine s-ar putea, adică sigur
n-o să mai fim…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu